Draga mea

        Iti scriu acum. Poate prea devreme, poate prea tarziu. Lumea noastra e nebuna! Iar noi, ne iubim incet intr-un secret interzis. Fara nume, fara vis. Nu stim ce vrem in lumea asta. Suntem tineri. Suntem niste copii in corpurile astea care imbatranesc, zi de zi. Devenim oameni. Devenim visele copilariei noastre sau cosmarurile ei? Cine stie?

        Ne indreptam cu pasi repezi catre lumea rea, plina de ura si vise neimplinite. Pentru o zi macar, as vrea sa tin timpu-n loc. Totul sa inghete iar noi, draga mea, sa avem o lume doar a noastra. Sa fugim de privirile oamenilor chiar prin fata lor. Vreau sa traim. Vreau sa iubim. Vreau sa simtim cum nu reusim sa imbatranim macar pentru o zi. Vreau sa pacalim timpul. Vreau sa evadam in lumea noastra inocenta...